Înfăşoară-mi
iubirea şi-mbracă-mă în vise,
O, tu : salcâm
nebun după soarele de mai,
Readu-mi în
suflet speranţele odată stinse,
Şi pe rămăşiţele
tristeţii aşează-te şi stai.
Sărută-mi buzele
pătate de magnific albastru,
Căci cerul mi-a
coborât pe chip într-o seară,
Mi te-a strecurat
pe tine, măreţ, ilustru astru,
Ca să-mi scufunzi
in vene infuzia iubirii de-o vară.
Priveşte cum
noaptea coboară-ntr-un timp,
Şi nepătrunsa
beznă e luminată de stele,
Suntem doar noi
doi şi primăvaratic anotimp:
Te-ai întors
şi-ai adus cu tine visurile mele.
Seara bună, dragii mei!
Ce faceţi? Bine, sănătoşi? Nu reuşit-am să ne mai auzim de la Paşte, iar nu m-a lăsat timpul să evadez. Dar iată-mă cu o nouă poezie care sper să vă placă.
Pupicei!:*>:D<
Rebeca.C
Poezia este arta ce-ţi învaţă sufletul să zboare.
Minunata,ca de obicei.Scris profund,magic.
RăspundețiȘtergerefrumos...scri superb...original
RăspundețiȘtergereSuperb <33
RăspundețiȘtergereFoarte frumos, ai primavara in suflet si scrii cu ea .
RăspundețiȘtergereOh, bineinteles ca imi place:x este magnifica :D
RăspundețiȘtergerepoezia imi place f mult :)
RăspundețiȘtergereFrumoasa poezie!
RăspundețiȘtergereNiste versuri minunate pline de culoare.:-*!
RăspundețiȘtergerePoezia ta sigur ne-a facut sufletele sa zboare..!
RăspundețiȘtergeresuperb:X imi place
RăspundețiȘtergere>:D<>:D<>:D< missed ya:X
RăspundețiȘtergere